Carol I, acuzat de plagiat

Carol I, acuzat de plagiat
08 Mai 2008 Alexandra Olivotto 7 comentarii
Cotidianul.

Nora sculptorului croat Ivan Mestrovic susţine că macheta lui Carol I a lui Florin Codre e plagiat curat, realizat cu acordul primăriei.

08 Mai 2008 Statuia din Piata Revolutiei (dreapta) ar putea fi copia originalului "Carol" (stinga), topit de comunisti






Statuia din Piata Revolutiei (dreapta) ar putea fi copia originalului "Carol" (stinga), topit de comunistiStatuia iniţială a lui Carol I a sculptorului Ivan Mestrovic, topită de comunişti în anul 1948, ar fi fost copiată de Florin Codre în macheta viitorului Carol I instalată actualmente în Piaţa Revoluţiei, proiect al Primăriei Bucureşti. Acuzaţia a fost lansată de profesoara universitară de limbi clasice Rumiana Mestrovic, al cărei soţ este Matthew Mestrovic, fiul autorului sculpturii iniţiale a lui Carol I, Ivan Mestrovic. Ea susţine că macheta lui Codre „arată ca statuia lui Mestrovic după o operaţie estetică!“. Nora sculptorului croat este revoltată de declaraţiile care au venit din partea primăriei, potrivit cărora „Codre a proiectat o statuie originală, inspirată de cea a lui Mestrovic“.
Publicitate


Ea afirmă că „«inspiraţia» a însemnat un mod straniu de a copia originalul, omorând stilul lui Mestrovic, însă folosindu-i numele.Următorul lucru pe care l-ar putea face primarul Bucureştiului ar fi să comisioneze pe cineva să «remodeleze într-un stil modern» Statuia Libertăţii sau David-ul lui Michelangelo - ar fi probabil mult mai uşor pentru că aceşti artişti nu mai au copyright“, a punctat Rumiana Mestrovic. Ea subliniază şi faptul că „lucrarea lui Florin Codre desfide gusturile artistice ale românilor. Este o ruşine când un individ plagiază, e un şoc când o face un stat“. Pe Florin Codre îl amuză acuzaţia Rumianei Mestrovic: „Dacă mă gândesc la câte statui ecvestre sunt în lume... Înseamnă că toate sunt plagiat. Nu puteam să îl fac pe Carol călare pe un căţel sau cu picioarele în sus!“. „Compoziţia mea e pe dos faţă de cea a lui Mestrovic, ideile diferă, el l-a făcut un «stăpân», cu mâna în şold, venit din cer, absent, al meu e un rege activ, dăruit, înfipt în şa. Mestrovic a mers pe o lungime enormă a calului, pe orizontală şi pe verticală, iar la mine e o piramidă, predomină unghiul de 65 de grade“, a explicat Codre.Mihai Oroveanu, preşedintele Comisiei pentru Monumente de For Public din cadrul Ministerului Culturii, crede că „acuzaţia de plagiat formulată de Rumiana Mestrovic e neîntemeiată“, „un om călare n-are prea multe soluţii, macheta lui Codre e altceva, tratamentul suprafeţelor e altfel, calul diferă. Sunt însă împotriva amplasamentului în Piaţa Revoluţiei din cauza înghesuielii de lucrări“, a precizat criticul de artă, adăugând că organizaţia pe care o conduce a decis că plasarea machetei în acea zonă este ilegală. Criticul de artă Mihnea Mircan opinează că „lucrările nu sunt identice, dar cea a lui Codre este un soi de omagiu adus celei a lui Mestrovic. Macheta lui Codre, aşa cum se vede profilată pe panouri publicitare şi peste «ţeapa» lui Ghilduş, pare complet neconvingătoare, cele două monumente îşi fac unul altuia deservicii formidabile.Fac parte din aceeaşi familie de gesturi demagogice cu consecinţe colosale, nu monumentale. Carolul lui Codre e în pragul butaforiei care încearcă să sugereze un oraş impregnat de istorie“. Colegul său de breaslă, Ştefan Tiron, e de părere că „problema nu trebuie formulată în termeni de cine a fost primul, ci mai curând de cum se repetă aceleaşi probleme şi greşeli statuare, întotdeauna executate în scară monumentală, într-un spirit istorist“. Rumiana Mestrovic formulează câteva acuzaţii la adresa MCC-ului, cealaltă instituţie care a încercat realizarea unui proiect similar: după ce a primit o misivă de la secretarul de stat Virgil Ştefan Niţulescu privind achiziţionarea drepturilor, scrisoare la care a răspuns, nu a mai auzit nimic de la Ministerul Culturii şi era convinsă că Guvernul a renunţat la proiect. Nici Primăria Bucureşti nu a contactat-o. Mai mult, deşi fiul lui Mestrovic a făcut, din anul 2006, numeroase demersuri la ambasada română din Zagreb, căreia i-a trimis documentele necesare vânzării planurilor statuii originale a sculptorului croat, „în ciuda atitudinii lor pasive şi a straniei lipse de interes“, nici de acolo nu a obţinut nici un răspuns. Oroveanu, care a făcut parte din delegaţia trimisă de MCC la Zagreb în 2006 şi a văzut statuia intermediară a lui Carol I realizată de Mestrovic, susţine că, din câte ştie el, statul român a făcut tot ce i-a stat în putere pentru achiziţionarea drepturilor, însă moştenitorii lui Mestrovic nu s-au înţeles între ei. „Am avut chiar o discuţie cu guvernul croat, s-au oferit chiar să plătească ei drepturile pentru statuia lui Carol I, deci nu e o problemă de bani, chit că îi dăm noi, chit că îi dau ei. Însă unii dintre cei patru moştenitori ai sculptorului refuză să vândă drepturile, iar tranzacţia trebuie făcută cu toţi deodată“, a explicat pentru Cotidianul ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.